WIP

Menu

La chjesola de campagna

di Francesco Mazzè

La Barcunata 2

C'era na chiese antica

a menzo a l’olivar’i,

chi na campana amica,

verzo lu scapilare,

sonava e diffundia

la santa “AVEMARIA”!

 

Nu jorno, pe’ disgrazia,

si fracassau annavota;

ma pe’ bontà e pe’ grazia,

l’irgiru n’atra vota:

mo’ ch’è cchiù bella assai

è tristi quantu mai!

 

Si trova disulata,

ntra l’arvuri sperduta,

de tutti mo’ è scordata

e la campagna è muta.

Tene pe’ cumpagnia

li spini de la via!

 

Sulu de tantu ntantu,

na mani assai divota

ruppe silenzio e ncantu

e sona ncuna nota:

sona l’“AVEMARIA”

cu tanta nostargìa!

Altri poesie di Francesco Mazzè

La funtana de la Chiazza

Allu paisi meo

La chjesola de campagna

Cantu de l’emigratu

Cumbitu all'italiana

Mastriccu

La terza lista

Lu terremoto 'n' Umbria

Muntimarejo

Adamu

Micu Iozzo

Darwinismo

Visita Medica

Tecco e Donna Stella

Li dui turri

Tridicesima dumila

Lettera a San Giuseppe

La Barcunata

Lu ‘mperno no’ c’è cchiu’

Lu Papa a Damascu

La Funtana de la Chiazza

Allergia

La Vilanza

Sarvamu la fami

Scuperte moderne

Autodifesa

Mmprevisti

La Giostra

La mugghiere incinta

La bulletta de l’ICI

Lu consigghiu de Prodi

Prodi e lu deficit

Paru e disparu

Lu ‘ncendio

Lu scioperu

Grazi gara

La Discuteca

Risistenza

La Fata de Ddorìcu

A Domenico Franzè

Lu Partu gemellaru

Lu pane de na vota

Lu sonno de lu cumpare

La Funtana de la chiazza

Sarvamu la fami

La Befana

La manovra finanziaria

La Suppressata

Lu doluri de na vedova

Lu ricattu

Notte d'estati

Ringraziamento