WIP

Menu

Dindi Palumbeja

di Pippo Prestia

La Barcunata 56

La palumbeja sind’àvia volatu,

pemm’u ‘nci port’ e frati ‘nu salutu:

sind’ àvia jutu pè luntani siti,

pemm’u ‘nci dici ‘e frati: Vui esistiti!

 

Siti prisenti’ ‘ntutti li penzeri

di li famigghji ‘ngiru d’u vrasceri

chi quand’a friscanzana li ricogghji,

figghju ricord’ o’ patri e patr’i’ figghji!

 

Dandi palumba duci la novella;

dindi si riciviru chija scialla

chi ‘nci tessimmu ‘cu’ li nostri mani,

p’ amuri ‘mu ‘ndi crijan’ u domani!
 

Dindi si ‘nt’a li terri giargianisi,

ànnu ‘nt’ o cori ancora lu pajisi

ch’i vitti giuvaneji smanijari

quandu frijia lu sangu pè ‘ll’amuri!
 

E la palumba rispundiu dicendu:

Jivi girandu l’univerzu mundu;

vitti li frati nostri sbenturati!

Vi pozz’assicurari c’a su’ amati;
 

Pecchi la ‘ggenti ‘bbona e rispettusa,

no’trova quasi mai la porta chjiusa!

La ver’arrazza nostra non è mala,

mal’ è lu mundu chi la vozi sula!

Altri poesie di Pippo Prestia

'A Ciarameja

U misteru du Natali

Vaci Maria

Ninna Nanna a’ Cristijanu

Natali

Ninna Nanna

Papa Franciscu

‘U ‘Zzampognaru

Comu ti rinduciru

Dindi Palumbeja

È Notali